intotdeauna mi s-au parut de prisos comentariile oamenilor vis-a-vis de cersetori, cum trebuie ei sa munceasca, nu sa intinda mana, cum ca de fapt se prefac si ca sigur nu au nicio problema sau handicap si e mai usor asa in loc sa ..in loc sa, in loc sa.
ieri eram in autobuz si un baiat cam de 25 ani batut mar avea un fel de conversatie cu doi pasageri. unul dintre ei un batran mustacios care-l tot certa ca 'asa-i trebuie'(baiatul fusese batut pentru ca fusese prins cersind de ..niste golani, probabil) si venea cu argumente fel de fel pro munca si o femeie care tot cauta sa-l inteleaga pe baiat, intrebandu-l diverse despre viata lui, dorind deci sa afle cum a ajuns asa tanar si in putere sa intinda mana. baiatul cu fata tumefiata si glas plans se explica si povestea printre invectivele batranului care-l tot acuza ca minte, o experienta de viata care parea inventata numai pentru cumulul de durere si nedreptate care i se intamplase...(evacuati din apt,tatal a murit, mama e internata la un camin, sta pe strazi si nici n-a apucat sa mearga la vreo scoala)... rectific, nu parea inventata deloc, de cele mai multe ori chiar asa e, baiatul simtea nevoia sa convinga ca un fel de dovada necesara a nevinovatiei lui, tot insista sa se mearga la politie sa i se verifice spusele..
mustaciosul a reusit cumva sa o convinga pe femeia ce incerca sa joace un rol de avocat al apararii si ..discutia s-a incheiat cand cel mai de seama acuzator a coborat intr-o statie si femeia ...dornica sa-l absolve, s-a declarat cucerita de probele acuzarii, incheind cazul cu o ridicare din umeri si un sfat sub forma de repros..'pai daca nu muncesti, de ce nu muncesti' .
personal, asistam la acest proces si fara sa intervin in cuvinte, gandeam raspicat cum iata ca oamenii ii pun la zid pe alti oameni pentru ca nu au facut aceleasi alegeri ca ei in viata, ignorand complet elementarul fapt ca respectivii au avut cu totul alta viata. poti, in cel mai bun caz, sa nu intelegi si sa te sustragi comentariilor acuzatoare..si sa ai in vedere pe cat posibil ca niciodata nu stii cum ti se poate juca o festa si sa ajungi exact in ipostaza baiatului batut si amarat, neavand cum sa te aperi in fata celor hotarati sa te condamne.
marți, 15 februarie 2011
joi, 27 ianuarie 2011
eXemplary piece of advice
mi se indoise ceva si
mama: pune ceva greu peste sa se indrepte.
eu: ce?
mama: o perna
mama: pune ceva greu peste sa se indrepte.
eu: ce?
mama: o perna
luni, 24 ianuarie 2011
apriori
the very beginning..
e uimitor cum sunt anumite imagini care raman cu tine ani dupa ani, cum iti construiesti sperante sau planuri in functie de impresiile lasate, cum toata lumea din afara ta se transfera intr-o clipa in lumea dinlauntrul tau, definindu-ti traseul.
primele amintiri de genul asta se refera cu precadere ..la manifestari stradale de iubire.
un el adolescent o astepta pe o ea adolescenta la una dintre primele-presupun-intalniri ale lor. si ea vine si el face o pirueta din asta incredibila in aer-un fel de triplu tulup pe astfalt- si aterizeaza in fata ei cu o floare tinuta pana atunci la spate. un wow general si ea care-i sare in brate.
intr-o alta zi, de toamna de data asta, cu ploaie atunci..observ pe partea cealalta a drumului o scena parca rupta dintr-un film. un barbat si o femeie opriti in mijlocul strazii , cu servietele la picioarele lor, intalniti parca din intamplare exact atunci dupa mult timp de dor, se imbratisau si se sarutau de parca erau singurii pe pamant. noi, muritorii, trecatori pe langa o asemenea iubire, nu intelegeam nimic dar priveam fascinati la cei doi indragostiti pierduti in regasire.
si mai tin minte veselia unei zile de vara la mal de mare in care mai multe familii tinere si mai multi copii radeau zgomotos si se jucau frumos unii cu altii.
mi-e greu sa pun in cuvinte ceva ce pastrez cu mine de atata timp, sa explic cum nu am cum sa uit ceva ce nici macar nu mi s-a intamplat mie dar care, printr-un hazard, m-a amprentat pe vesnicie
:)
e uimitor cum sunt anumite imagini care raman cu tine ani dupa ani, cum iti construiesti sperante sau planuri in functie de impresiile lasate, cum toata lumea din afara ta se transfera intr-o clipa in lumea dinlauntrul tau, definindu-ti traseul.
primele amintiri de genul asta se refera cu precadere ..la manifestari stradale de iubire.
un el adolescent o astepta pe o ea adolescenta la una dintre primele-presupun-intalniri ale lor. si ea vine si el face o pirueta din asta incredibila in aer-un fel de triplu tulup pe astfalt- si aterizeaza in fata ei cu o floare tinuta pana atunci la spate. un wow general si ea care-i sare in brate.
intr-o alta zi, de toamna de data asta, cu ploaie atunci..observ pe partea cealalta a drumului o scena parca rupta dintr-un film. un barbat si o femeie opriti in mijlocul strazii , cu servietele la picioarele lor, intalniti parca din intamplare exact atunci dupa mult timp de dor, se imbratisau si se sarutau de parca erau singurii pe pamant. noi, muritorii, trecatori pe langa o asemenea iubire, nu intelegeam nimic dar priveam fascinati la cei doi indragostiti pierduti in regasire.
si mai tin minte veselia unei zile de vara la mal de mare in care mai multe familii tinere si mai multi copii radeau zgomotos si se jucau frumos unii cu altii.
mi-e greu sa pun in cuvinte ceva ce pastrez cu mine de atata timp, sa explic cum nu am cum sa uit ceva ce nici macar nu mi s-a intamplat mie dar care, printr-un hazard, m-a amprentat pe vesnicie
:)
marți, 21 decembrie 2010
marți, 7 decembrie 2010
to all the men i loved before
in fact, It was only one.
and how i loved him.
my ex file never to be fully disclosed.
sâmbătă, 4 decembrie 2010
random act of kindness
nu pot sa ma laud cu o stare de spirit buna..e una care nu numai ca tine lumea departe dar si foloseste toate mijloacele sa o dea la o parte.
asa ca atunci cand vine cineva, un oarecare cineva careia nu-i acorzi nici cea mai mica atentie si vorbeste brusc pe limba ta spunand exact ce voiai sa auzi prin cel mai natural ton cu putinta, te insenineaza instant...conform recomandarii:)
asa ca atunci cand vine cineva, un oarecare cineva careia nu-i acorzi nici cea mai mica atentie si vorbeste brusc pe limba ta spunand exact ce voiai sa auzi prin cel mai natural ton cu putinta, te insenineaza instant...conform recomandarii:)
luni, 22 noiembrie 2010
a genuine maybe
se intampla atat de rar
atat de rar
incat e imposibil sa nu recunosti
simplitatea unei intalniri care nu duce nicaieri prea departe decat in ziua ce se asterne in fata, in pasii linistiti, unul dupa altul, unul langa altul. crampeie de senzatii calde si perspectiva timida a unei intamplari in sfarsit importante. minutele care se scurg incet printre taceri si cuvinte de inceput, zambete intamplate, un pic fortate.
sa nu uit ceata care predomina si nici amestecul de clipe trecute cu prezente cu viitoare, un caleidoscop intreg cu mine si tu, si poate
atat de rar
incat e imposibil sa nu recunosti
simplitatea unei intalniri care nu duce nicaieri prea departe decat in ziua ce se asterne in fata, in pasii linistiti, unul dupa altul, unul langa altul. crampeie de senzatii calde si perspectiva timida a unei intamplari in sfarsit importante. minutele care se scurg incet printre taceri si cuvinte de inceput, zambete intamplate, un pic fortate.
sa nu uit ceata care predomina si nici amestecul de clipe trecute cu prezente cu viitoare, un caleidoscop intreg cu mine si tu, si poate
Abonați-vă la:
Postări (Atom)