se intampla atat de rar
atat de rar
incat e imposibil sa nu recunosti
simplitatea unei intalniri care nu duce nicaieri prea departe decat in ziua ce se asterne in fata, in pasii linistiti, unul dupa altul, unul langa altul. crampeie de senzatii calde si perspectiva timida a unei intamplari in sfarsit importante. minutele care se scurg incet printre taceri si cuvinte de inceput, zambete intamplate, un pic fortate.
sa nu uit ceata care predomina si nici amestecul de clipe trecute cu prezente cu viitoare, un caleidoscop intreg cu mine si tu, si poate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu