roller musulman girl

and that says it all:)
acum cateva zile, in trecerea mea grabita, in timp ce vorbeam de zor la telefon, in dreapta surprind cu coada ochiului o aparitie ce necesita atentia mea totala. o domnisoara de o greutate suficient de impresionanta incat sa para doamna la o prima vedere, imbracata in straie turcoaz (!) musulmane(?) din cap pana-n picioare, incerca sa se dea pe role. si se tot ducea la vale si iar inapoi starnindu-mi necontrolat rasul.
rolele erau roz, desigur.

turn off the lights

Octombrie 23rd, 2009

nu o sa uit niciodata ochii tai atat de albastri ce imi zambeau atat de cald si cum au disparut brusc odata ce ai stins lumina. norocul meu de atunci a fost ca imediat ai fost langa mine asigurandu-ma ca si in intuneric imi dai lumina.

era asa de cald si rece.

..erase and rewind

Mai 24th, 2009

mdap, am intrat sa scriu o insemnare si sa sterg un comentariu si am reusit sa sterg ultima insemnare..din greseala, cum altfel.

probabil, cu o alta ocazie, voi scrie despre fosta stearsa insemnare. deocamdata, pana uit, doamna aceea din metrou la vreo 50 ani, cu par lung impletit intr-o coada, investamantata boem, care isi acoperea urechile cu mainile in timp ce o vecina de loc asculta in casti manele. cu mainile pe urechi ostentativ.

mai apoi s-a ridicat si a coborat la o statie, tinand in mana un fel de carticica de copii cu mar desenat pe coperta si cu ce am reusit sa surprind din titlu: fara eden.

cu siguranta tiltul era incomplet.

in oglinda

Ianuarie 28th, 2009

niciun chip in afara de al meu nu-mi vine in minte acum. chipul de azi noapte ce se fixa in oglinda, cautandu-se. chipul de acum 10 ani ce cauta in oglinda semnele imbatranirii precoce prezentate intr-un vis ce-mi paruse real. eram tot eu in visul de atunci cu mai multi ani pe chip. ma priveam in oglinda si ma vedeam imbatranita. fara sa stiu cum a trecut timpul.

si timpul nu trecuse atunci. atunci m-am trezit speriata si m-am uitat in oglinda din fata patului. o adolescenta cu trasaturi proaspete. retin pregnant sentimentul groazei. si usurarea de a-mi fi recastigat tineretea intr-o clipita.

acum a trecut timpul si uneori, ca azi noapte, ma mai opresc cu privirea asupra mea. si ma uit direct, deloc ca de obicei, necautand defecte si nici mijloace de a le acoperi, neparandu-mi frumoasa si nici urata. incercand doar sa ma gasesc intr-un timp reflectat in oglinda. si sa nu ma mai uit, tot uitandu-ma la mine.

am petrecut zile frumoase, zile frumoase..

Noiembrie 16th, 2008

cuvinte care mi se asterneau in minte de mana cu nostalgia.. e calma nostalgia asta si insorita. nu prevad nimic rau traind-o..

nu pot sa explic exact sentimentul intoarcerii acasa de la
serviciu printr-un parc. si nu orice parc. parcul tuturor amintirilor
mele. si ,desi locul in sine imi readuce de cele mai multe ori in
memorie clipe tomnatice, de data asta privirea ce aluneca pe intinderea
lacului mi-a infatisat mental o plimbare cu barca. intr-un alt parc,
intr-un alt an, indepartat, dar nu mai putin primavaratec.

era, cred, una dintre primele intalniri ..iar hotararea de a ne
alatura celor ce vasleau de zor a fost oarecum spontana. si
trairile ce au insotit mai apoi momentul. bucuroase. erau copacii de pe
marginea lacului, toti infloriti si bogat colorati, era o incercare
constienta de a ma umple de ziua aia, imagine dupa imagine, val dupa
val, de apa sau de emotie. nu reusesc deloc sa-mi amintesc vorbele
spuse. privirile, insa, da. si sosetele lui albe.

e soare. acum.

au trecut mai apoi ani si intamplari felurite mi s-au perindat
prin viata. am participat la ele complet , fara retineri, traind
fiecare dintre ele pentru totdeauna.

nu-mi pare rau ca atunci am crezut intr-o alt fel de urmare a lor.
sunt astfel de zile in care nimic nu pare rau. si zambetul iti
insoteste fiecare pas. fara sa-ti fie teama de nicio zi de maine ..

tanti si zmeul

Noiembrie 16th, 2008

mi-am luat o corabie si o cola si am
pasit pe sub nori si raze spre mare. nu, nu chiar mare, desi era apa
implicata. m-am asezat pe o banca si, pe langa stropii reci , in fata
privirilor mele se infatiseaza o tanti cu tenesi galbeni si cu un zmeu
curcubelat pe care se straduia sa-l invete sa zboare.

fara aceste doua elemente colorate, ai fi crezut, fara doar si poate ca e doar o tanti.

baby on board

Noiembrie 16th, 2008

am vazut cel mai frumos cuplu mama-copil de pana acum. ea, un fel
de hippie-woman imbracata ca atare mi-a atras atentia chiar de la
urcarea in troleu. cara, pe langa un rucsac rosu si o geanta din aceea
gen postas pe umar, o dulce povara de vreo 2 ani sau 3 cu care comunica
intruna. pe tonul cel mai cald pe care l-am auzit in ultima vreme din
partea unei mame catre copilul ei.

in urma doar cu o ora ma socase tipatul unei femei adresat fiicei
ei pe motiv ca micuta cerea apa ("abia am iesit din casa! acum trei
secunde! de unde sa am apa?!"..mda..)

copilasul femeii frumoase si calme din troleu raspundea la fel de
frumos si calm la vorbele ei. si, da, de asteptat, era frumusel si el.
ochi albastri si blondut ..facandu-ma inca o data sa inteleg de ce
imaginea ingerilor capata mai tot timpul aspectul asta..

si, aproape inutil de spus, pe baietel il chema victor. da, chiar cred ca toti baietii frumosi poarta nume frumoase:)

avea nisip in par ..si m-am gandit pentru o clipa ca cei doi ar fi
putut veni tocmai de la mare. mi se parea cat se poate de firesc..mama
hipioata si cu vorbe bune la ea, indemnandu-l pe baiatul ei sa fie
"tandru" cu ceilalti..

fii si tu mai tandru..nu trebuie sa sari asa la copii..apropie-te mai cu tandrete..

o mama care isi invata fiul despre insemnatatea tandretei..

eu nu cred ca o sa-i uit vreodata.

Xplicatie

Iunie 30th, 2008

vai dar cate cuvinte destepte pot incepe cu eX..cuvantul cautat nu era deloc "destept"..mai ales ca nu cautam un cuvant anume.

so. blogul asta vrea sa povesteasca despre oamenii aia vazuti o singura data in viata dar care au ramas cumva intipariti in memorie. uneori au avut darul de a si schimba traseul meu prin simpla lor trecere in calea mea. fie ca i-am intalnit in tramvai, in metrou, in masina, la mare, pe strada, fie ca au fost tineri, batrani, frumosi sau urati, oamenii astia carora nu o sa le aflu niciodata numele au ramas cu mine lasandu-mi amintiri pe care nu vreau sa le uit..

si o sa scriu despre ei, rand pe rand, exersandu-mi memoria, aducand exemple, inlocuind X-urile cu povesti.